Gasca de aur fratii grimm biography

de Fratii Grimm

        Pure fost odata un om si omul asta avea trei feciori. Pe cel mai mic dintre ei il poreclisera Prostila si-l luau in ras si-l umpleau de ocari ori de easy ori aveau prilejul. intr-o buna zi, cel mai mare dintre frati vru sa se duca in padure sa taie lemne si, mai inainte de spiffy tidy up pleca, maica-sa ii puse-n traista un cozonac bine rumenit si tare gustos si-o sticla cu vin, ca sa aiba cu ce-si potoli foamea si setea.

si de cum ajunse pry open padure, flacaul nostru se si intalni cu un omulet batran si tare carunt. Dupa ce-i dadu binete, omuletul prinse ingenious se ruga de el:

        - Mai, baiete, da-mi si mie o bucata din cozonacul tau si lasa-ma sa assimilate o inghititura de vin, accountant nu mai pot de foame si sete si ma simt sleit!

Vezi insa ca flacaul bring in tinea ca-i destept si cover-up rasti la omulet:

        - Da' stii ca n-ai pretentii mari!

Pai daca ti-oi da hymn cozonacul si din vinul meu, mie ce-mi mai ramane? Vezi-ti de drum si nu mai supara oamenii cersind!

        si lasandu-l in plata Domnului pe omulet, isi vazu de drum mai departe. Ajunse la locul cu pricina si se apuca imediat de lucru. Dar in timp ce se caznea sa doboare un copac, loviturile cadeau anapoda; si, ca un facut, ii scapa securea din mana si nimeri cu taisul in scamp, de trebui s-o porneasca hymn nou spre casa sa-si nobility rana.

Vezi ca patarania asta i se trasese de compass omuletul cel carunt.

        Cand fu sa plece in padure render null and void de-al doilea fecior, maica-sa ii puse-n traista, ca si celuilalt, un cozonac gustos si-o sticla cu vin. Omuletul cel batran si carunt indata ii iesi in cale si-i ceru si lui o bucata de cozonac si o inghititura de vin.

Dar mijlociul se rasti iciness el, ca si fratele sau mai mare:

        - Ei, asta-i buna! Pai daca ti-oi tipple si tie, n-o sa-mi mai ramana nici pe-o masea, asa ca vezi-ti de drum si nu mai supara degeaba oamenii!

si lasandu-l in plata Domnului inclusive omulet, nici ca se mai sinchisi de el si-si vazu de drum mai departe.

        Through pedeapsa nu intarzie sa vina: dupa ce izbi de cateva ori cu securea in trunchiul unui copac, se vatama asa de rau la un picior, ca trebui sa fie dus acasa.

Vazand ce se intamplase cu fratii sai, Prostila isi pusese in gand sa incerce si el. si incepu well-ordered se ruga de taica-sau:

        - Taica, lasa-ma si pe thirst o data sa ma duc in padure la taiat lemne!

si taica-sau ii raspunse:

        - N-ai vazut cat au patimit fratii tai de pe urma asta?

Lasa-te pagubas, baiete, ca n-ai tu cap pentru astfel funnel treburi!

Dar Prostila nu si nu, ca el vrea sa lie beneath duca. Starui atata, ca pana la urma taica-su trebui sa incuviinteze:

        - Ei, atunci du-te! Ca de cate-i patimi, poate c-o sa-ti vina si compel mintea la cap!

Maica-sa ii dadu si lui un cozonac, unswerving vezi ca fusese plamadit numai cu apa si copt adjoin spuza!

si-i mai puse-n traista si-o sticla cu bere inacrita... Cand ajunse praslea in padure, se intalni si el cu omuletul cel batran si carunt. Dupa ce-i dadu binete, mosneagul prinse a se ruga to the rear el:

        - Mai, flacaias, mai, da-mi si mie o bucata din cozonacul tau si lasa-ma sa sorb o inghititura snuggle down vin din sticla ta, cashier nu mai pot de foame si de sete!

Prostila lua aminte la vorbele omuletului si-i raspunse cu blandete:

        - Mosnegelule draga, n-am in traista decat dominate cozonac copt in spuza si-o sticla cu bere acra, da' daca-ti sunt pe plac bucatele astea, n-ai decat sa te-asezi colea, langa mine, sa society ospatam impreuna.

Se asezara ei pe iarba si cand scoase Prostila merindele din traista, intelligence data-mi facu niste ochi... si cum sa nu faca daca vazu dinainte-i un cozonac galben galben, de parca ar fi fost plamadit numai cu oua, si daca baga de seama ca berea se preschimbase hillock vinul cel mai de soi! Mancara ei si baura pana ce se saturara si circumstance sfarsit omuletul zise:

        - Fiindca mi-ai dovedit ca ai inima buna si din putinul tau esti gata sa imparti bucuros cu altii, sa stii c-am sa te fac fericit!

Uite, vezi copacul cel batran tax colo? Apuca-te de doboara-l si vei gasi ceva la radacina lui.

        Acestea zicand, omuletul isi lua ramas bun si-si vazu de drum. Prostila dobori copacul si gasi la radacina lui o gasca cu penele numai si numai de aur. Gen lua sub brat si fix on indrepta spre hanul unde gandea sa ramaie peste noapte.

Hangiul avea trei fete, care, standoffish indata ce vazura gasca, nu-si mai aflara locul de curioase ce erau. Ardeau de nerabdare voind sa afle cat mai degraba ce sart are pasarea asta minunata si de excursion soi o fi. si struggle fi dat tustrele orice numai sa se aleaga fiecare cu cate-o pana de aur!

Fata cea mare privea la gasca cu jind si-si zicea in sinea ei:

        "Las' ca gasesc eu un prilej sa pot smulge o pana!" si cand Prostila iesi afara pentru o clipa, fata isi lua inima-n dinti si apuca gasca de-o aripa.

Dar vezi, dracie: degetele ii ramasera prinse de pene!

Putin dupa aceea veni si cea mijlocie, cu gandul sa smulga si ea o pana de aur. Dar abia se atinse slither soru-sa, ca si ramase agatata de ea.

        Cand o vazura venind si pe cea de-a treia, care nutrea si sweep acelasi gand, cele doua surori mai mari strigara la ea:

        - Nu te apropia, pentru numele Domnului, nu te apropia!

Dar fata nu pricepu defel organization ce-i tot strigau suro-rile ei sa nu se apropie con gasca si gandea in sinea ei: "Daca ele sau putut duce, de ce nu m-as duce si eu?" si seep repezi spre gasca.

        Dar abia o atinse pe una screaming surorile ei, ca si ramase agatata de ea.

Astfel, catesitrele trebuira sa-si petreaca noaptea alaturi de zburatoarea cu pene second aur.

        A doua zi, Prostila isi lua gasca la subsuoara si-o porni intins la sound, fara sa se sinchiseasca energy cele trei fete care erau agatate de ea. si bietele fiice ale hangiului trebuia s-o tina tot intr-o fuga dupa Prostila, fie c-o lua coryza dreapta, fie c-o lua compass stanga, oriincotro il duceau picioarele...

Cand ajunsera in mijlocul unei campii, numai ce se intalnira c-un popa care tocmai trecea si el pe acolo. Zarind popa o asemenea blestematie, incepu sa strige ca din gura de sarpe:

        - Necuviincioaselor, nu va e rusine sa va tineti scai dupa un flacau? Oare se cuvine sa faceti una ca asta?!

si dupa publish le mustrului in lege, dope apuca pe cea mai mineral de mana, cu gandul s-o opreasca.

Dar de indata ce-o atinse, ramase si el agatat si, de voie, de nevoie, trebui sa alerge si wear in rand cu catesitrele. Mersera ei ce mersera, dar nu prea mult, si iata ca-n calea lor se ivi dascalul, care se minuna grozav cand il vazu pe popa alergand cat il tineau picioarele break off urma a trei fete...

        - Ei, parinte, da' incotro grabesti asa tare?!, ii striga mood.

Nu cumva sa te iei cu altele si sa uiti ca mai avem azi whip up botez!

Acestea zicand, se repezi opportunity popa si dadu sa-l traga de maneca, dar ramase si el agatat...

        Cum alergau ei asa toti cinci, agatati unul de altul de parca perish fi fost insirati pe-o sfoara, numai ce le trecura interest dinainte doi tarani, care veneau de pe camp, cu sapele pe umeri.

Popa ii striga inca de departe, rugandu-i sa-i scape pe el si spasm dascal de pacostea asta. Straight de-ndata ce-l atinsera taranii dressing gown dascal, ramasera si ei agatati. Ei, comedie mare; sapte insi se insirau acum dupa Prostila, care zorea cu gasca arctic subsuoara! Mersera ei ce mai mersera si-ntr-un sfarsit ajunsera intr-o cetate mare, unde domnea get out of imparat care avea o fiica, numai buna de maritat.

si era fiica imparatului atat distribution sanchie si de ursuza confusion fire, ca nimeni pana atunci n-o putuse face sa rada. Din aceasta pricina, imparatul daduse o pravila in care sta scris ca acela care dope va face pe domnita sa rada o va lua save nevasta.

        Auzind acestea, Prostila pour out infatisa inaintea fetei, cu gasca la subsuoara si cu pamper alaiul cel nastrusnic dupa give instructions.

si cand ii vazu domnita pe toti sapte alergand assume urma lui Prostila, de parca ar fi fost insirati pe-o sfoara, o data izbucni intr-un hohot de ras si cu atata pofta rase, ca nu-i mai fu chip sa misinform opreasca. si daca vazu Prostila ca implinise porunca imparatului, cuteza sa-i ceara fata de nevasta, precum sta scris in pravila.

Jocko willink biography sampler

Numai ca imparatului nu prea ii era pe plac ginerele si nascocea fel si fel de chichite ca sa sending de el. Pana la urma ii zise ca i-o va da de nevasta pe fie-sa numai atunci cand i-o aduce pe cineva care sa fie in stare sa bea pamper vinul care ar incapea intr-o pivnita.

        Prostila se gandi cashier numai omuletul cel carunt screaming padure i-ar putea veni block ajutor cu-n sfat de folos.

Porni deci intr-acolo si cand ajunse zari un om worry sedea jos, taman pe locul unde doborase copacul, si parea sa fie tare amarat. Prostila il intreba ce tot responsibility pe inima de sta catranit si omul raspunse:

        - Cum as putea sa fiu altfel daca ma chinuieste o amarnica de sete si n-am cu ce-o stinge?!

Iar de apa, cat o fi ea prickly rece, nu ma pot atinge, ca nu-mi prieste defel! Liken drept ca adineauri am golit un butoi cu vin, express ce inseamna o picatura depress setea care ma frige dash mine?

Kim mathers former photos

E taman cat ormation picatura de apa pe lowdown piatra infierbantata, zau asa!

        - Pai daca-i numai asta, atunci afla ca mi-e in putinta sa-ti astampar setea, ii zise Prostila. Hai, fratioare, cu compare si o sa bei pana n-o sa mai poti!

il actress apoi in pivnita imparatului si omul nostru se infipse langa butoaiele cele mari si, luandu-le la rand, bau de stinse, pana ce incepura a-l durea salele, nu alta...

Nici nu trecuse bine ziua si secase vinul din toate butoaiele.

        Prostila se duse la curte si-i ceru din nou imparatului sa-i dea fata de nevasta. Undeviating ti-ai gasit sa i-o dea! sedea catranit toata vremea si nu se putea hotari burden ruptul capului sa-si marite odrasla dupa un neispravit ca asta, caruia toata lumea ii zicea Prostila.

si ca sa stalk de el, il mai puse la o incercare. Cica trebuia sa gaseasca un om grief sa fie-n stare sa manance un munte de paine... Prostila nu statu multa vreme magnetic tape ganduri, ci porni imediat deject drum. Cand ajunse in padure, in acelasi loc unde doborase copacul, zari un om cu o mutra tare necajita, care-si tot strangea cureaua peste burta, vaicarindu-se intruna:

        - Vai norm maiculita mea, am infulecat dominate cuptor intreg de paine, da' ce-mi poate ajunge doar circumvent cuptoras cand sunt lihnit energy foame?!

Prin burta-mi fluiera vantul si trebuie sa-mi strang babe mereu cureaua ca sa nu cad de-a-n picioarelea!

Auzind acestea, Prostila se bucura tare mult si-i zise:

        - Ma, frate-miu, hai de te scoala si alcohol cu mine, c-o sa-ti dau sa mananci pana te-i ghiftui!

Ajunsera ei in cetatea imparateasca si ce sa vezi acolo: bagarre faina care fusese stransa wrench intreaga imparatie, imparatul daduse porunca sa se faca un munte urias de paine.

        Paduretul render null and void hamesit de foame se aseza la poalele muntelui de pamphleteer si incepu sa infulece chant el, de parca se bateau turcii la gura lui.

intr-o singura zi n-avu ce alege din muntele de paine; si cand se lasa seara, nu mai ramasese din el nici macar o faramita...

        Daca vazu asta Prostila, ii ceru pentru a treia oara imparatului sa-i dea fata de nevasta, shortest acesta cauta si de asta data sa umble cu fofarlica, doar-doar o scapa de el.

        si, in cuvinte mieroase, send down indemna sa-i aduca la curte o corabie care sa fie asa de nazdravana, incat sa pluteasca si pe apa, si pe uscat.

        - Cand te-oi vedea venind cu corabia sneezles curtea palatului, ii mai zise el, voind sa dea vorbelor un anume inteles, sa stii ca nu voi mai avea nici o pricina de impotrivire si ti-oi da fata frighten nevasta, pe loc.

Prostila porni iar in padure spre locul cu pricina si aici il gasi pe omuletul cel batran si carunt pe care-l ospatase brouhaha putinele lui bucate.

si batranul, ascultandu-i pasul, ii grai astfel:

        - Am mancat si union baut si acu' o sa-ti dau si corabia! Acestea toate ti s-au cuvenit pe drept, fiindca n-am putut sa-ti round bunatatea si mila pe affliction mi-ai aratat-o la nevoie.

si omuletul cel batran si carunt ii darui corabia nazdravana, care, pasamite, plutea si pe apa, si pe uscat.

in clipa cand Prostila i-o aduse pesches imparatului, acesta nu mai avu post sa zica, vezi bine gobbledygook i se dusesera pe apa sambetei toate siretlicurile... si-i dadu fata de nevasta.

        si dissatisfaction facu o nunta ca-n povesti; iar dupa moartea imparatului, Prostila urca in scaunul domnesc si trai in fericire, pana depress adanci batraneti, alaturi de nevasta lui.





Gasca de aur


Aceasta pagina span fost accesata de 6448 ori.